DumisBlog - Everyway that i can

Imi trece prin minte titlul faimoasei melodii de la Metallica : Nothing else matters. Ciudat sau nu, ma cam regasesc in unele portiuni ale melodiei, si tocmai asta imi da de gandit. Nimic altceva nu mai conteaza, sau nimic altceva nu conta? Habar nu am!

“A venit prea devreme…”, in mod sigur nu e un motiv, ci doar o scuza prin care unele lucruri sunt mascate. Nu ar trebui evidentiat faptul ca “a venit prea devreme”, ci mai degraba metodele prin care metinem aceasta flacara vie. Nimeni nu s-a plans niciodata de un sentiment atat de puternic, ba mai mult…sa stii si tu ca multi si-l doresc, dar putini il au. E aiurea ca un sentiment de genul asta nu se apreciaza la cote maxime. De ce ? E o intrebare la care nu pot sa raspund, o intrebare la care raspunsul, in mod sigur, nu este “ce vroiai sa fac?! sa renunt la visul meu si sa regret….” doar ca sa pot tine aceasta flacara aprinsa ? (am adaptat si eu putin, pentru ca unele lucruri nu se pot spune direct).

Diferenta dintre o iluzie si realitate e foarte mare, iar “visul” tau e doar o iluzie. O iluzie alimentata atat de angajator cat si de cei apropiati tie. In fond, acest “vis” e doar o pierdere de timp, e un lucru negativ si nenecersar…

Am impresia ca tind sa devin doar un “cineva”. Acel cineva am fost pana in momentul in care a aparut aceasta oportunitate, la care n-ai renunta nici in ruptul captului. Dar pana la urma “stai putin ca vorbesc cu cineva la telefon” e doar o scoatere in evidenta , involuntara, a faptului ca nu mai sunt “acel cineva”. Nu pentru ca nu as vrea, ci pentru ca nu mai sunt in prim-plan, dar asta e…

Acum realizezi de ce am facut scandal in momentul in care am aflat ? Daca nu ti-ai dat seama inca, o sa vezi. “Oportunitatea” asta nu trebuie ratata! Sub nici o forma! Ba mai mult, trebuie sa faci orice sacrificiu pentru a-ti indeplini visul…orice!!!

Imi pare rau…
Pentru simplu fapt…
Ca nu-ti dai seama…
De negativismul acestei optiuni…